Tulburătoare ca o apă-adâncă,
Ce-ntâmpină c-o doză de protest
Voinţa ta mai tare ca o stâncă,
Dar mă învingi, iubite, c-un sărut
Mă dezarmezi când mâna ta-mi dezmiardă
Un sân, cel stâng, sub care-a încăput
Sublimul unui vers, atingi o coardă
Şi-atunci tresar din vis, îmi amintesc
Că nu există-n lume antidot
Pentru emoţii. Vreau să te trăiesc,
Iubeşte-mă cu spinii mei cu tot!
- Când îți ating tulpina mă-nfior
Și simt cum plânge-n mine Niagara,
Picioarele mă-mbată... Ce amor,
Aș sta între petale toată vara,
Să gust din sânii tăi, strop după strop,
Și în Vezuviu să mă ardă lava,
În fericire vreau să mă îngrop
Iar dacă mor iubind îmi aflu slava.
Mă gâdilă parfumul ca o vrajă,
O să rămân un trubadur bigot
Lângă tulpina ta să fac de strajă
Că te iubesc cu spinii tăi cu tot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu