Intr-o zi obosesti si te saturi. Te saturi sa
convingi oameni incapatanati si sa lupti cu ei pentru binele lor. Te saturi sa te explici mereu, sa iti
justifici fiecare cuvant, fiecare actiune si
fiecare neputinta.
Te saturi sa le dovedesti
mereu ce sentimente ai celor care au impresia ca nu sunt destul de apreciati si de iubiti.
Te saturi sa le gadili orgoliile, sa-i menajezi si sa le spui doar ceea ce le place sa auda unor oameni care nu suporta
adevarul, care au pretentia sa fii ipocrit de dragul unei relatii armonioase.
Te saturi sa-i tratezi de parca ar fi mai presus decat tine si de parca le-ai
datora toata atentia si daruirea ta.
Te saturi sa te rogi de oameni mofturosi, care se
cred centrul universului si care traiesc cu impresia gresita ca toti ceilalti
sunt datori sa le stea la dispozitie si sa le faca pe plac.
Te saturi sa ii tot asculti pe cei care se
vaicaresc din orice motiv banal si nesemnificativ, care au mereu cate un motiv
de nemultumire, care nu vad nimic bun si frumos in nimic si in nimeni. Te
saturi de tendinaa obsesiva de victimizare a unora.
Te saturi sa fii folosit, irosit, istovit,
enervat. Te saturi de vampiri energetici, de oameni egoisti, indiferenti la
sentimentele tale, care te incarca negativ și care iti
fura pacea sufletului.
Te saturi sa faci mereu eforturi disperate sa-i multumesti si, devii
deodata indiferent. Imun. Pentru ca realizezi ca nimeni nu este nici mai presus si nici mai important decat tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu