joi, 23 octombrie 2014

Te-am iubit atat cat o femeie poate iubii un barbat

     Nu mi-a placut niciodata sa adun cioburile sparte si sa le lipesc la loc, spunandu-mi ca vasul e nou. Ceea ce s-a spart, s-a spart si prefer sa-mi amintesc cu placere de vasul intreg, decat  sa-i vad crapaturile,mereu si mereu.
    Era asa limpede ca eram făcuti unul pentru altul. Era limpede ca eram singura femeie dintre toate cele din jurul tau care te putea iubi mai frumos sau cel putin asta am simtit. Cunoscandu-te asa cum esti in realitate, uneori dur, alteori sensibil. Te-am iubit si am riscat. Am incercat totul si nimic n-a folosit. Te-am iubit atat de mult, dragul meu.  Daca m-ai fi lasat, as fi fost cu tine iubitoare si apropiata cum e o femeie cand iubeste un barbat.  
    Dar nu puteam sa-ti arat dragostea mea, decat in felul in care am stiut sa iubesc eu mai mult si mai frumos iar tu ai inceput sa ma vezi mai slaba si ai incercat s-o folosesti impotriva mea urmandu-ti voia dupa bunul plac. Era ingrozitor sa stau seara in fata ta, la masa, in pat sau la pieptul tau, stiind ca ai fi vrut uneori sa fie altcineva in locul meu. Si seara, cand te luam in brate stiam..., stiam ca sunt acolo dar nu stiam pentru cat timp. Ma mir acum de durerea de atunci.....insa am iubit, am iubit din toata puterea trupului meu incat am avut suflet sa spun din nou si din nou Te iubesc!


    Ma gandeam sa am grija de tine, sa te rasfat, sa-ti dau tot ce voiai. Voiam sa ma casatoresc cu tine si sa te ocrotesc, sa te las sa faci tot ce poftesti ca sa fii fericit. Am trecut prin atatea si singura si impreuna cu tine. Nimeni nu stia mai bine ca mine, mai bine ca noi, uneori bucurii alteori greutati, voiam sa lupt eu in locul tau.     
    Voiam sa te joci ca un copil, un copil curajos, incapatanat si ne-ntelegator......

Nu exista fericire in casatorie decat intre fiinte care se aseamana

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu